SOS Biserica de lemn Panet, Mures
EXPERTIZĂ BIOLOGICĂ - Biserica „Sfinţii Arhangheli Mihail şi Gavril” din comuna Pănet, Jud. Mureş
S.C. BIOHARCOM S.R.L.
B-dul G. Moroianu Nr. 139
SĂCELE JUD. BRAŞOV
În vederea întocmirii Proiectului de Restaurare la Biserica „Sfinţii Arhangheli Mihail şi Gavril” din comuna Pănet, Jud, Mureş am fost solicitaţi de Parohia Ortodoxă Berghia , Filiala Pănet, reprezentată prin domnul Pantea Dorel, să efectuăm Expertiza biologică a monumentului.
În acest scop, ne-am deplasat la faţa locului pentru observaţii, sondaje, prelevare de probe şi efectuarea de fotografii.
Probele prelevate au fost analizate în laborator şi s-au identificat esenţele lemnoase şi agenţii de biodegradare.
S.C. BIOHARCOM S.R.L.
B-dul G. Moroianu Nr. 139
SĂCELE JUD. BRAŞOV
În vederea întocmirii Proiectului de Restaurare la Biserica „Sfinţii Arhangheli Mihail şi Gavril” din comuna Pănet, Jud, Mureş am fost solicitaţi de Parohia Ortodoxă Berghia , Filiala Pănet, reprezentată prin domnul Pantea Dorel, să efectuăm Expertiza biologică a monumentului.
În acest scop, ne-am deplasat la faţa locului pentru observaţii, sondaje, prelevare de probe şi efectuarea de fotografii.
Probele prelevate au fost analizate în laborator şi s-au identificat esenţele lemnoase şi agenţii de biodegradare.
REZULTATE
Biserica de lemn din comuna Pănet, Jud. Mureş, cu hramul “Sfinţii Arhangheli Mihail şi Gavril”, este monument istoric, datat din prima jumătate a secolului XVIII şi înscrisă la poziţia nr. 629, cod nr.MS-I-aA-15746.
Biserica este o construcţie cu plan dreptunghiular, cu absida poligonală (cu cinci laturi) decroşată, iar turnul clopotniţă este separate şi aşezat pe latura de sud, în dreptul absidei (foto nr.1).
Vegetaţia din jurulul bisericii
Pe laturile de sud şi est au crescut mai mulţi puieţi şi arbori tineri de Robinia psedacacia (salcâm), care sunt considerate specii invazive şi este necesară îndepărtarea lor. De asemenea, pe latura de sud, în zona pridvorului, s-ua dezvoltat arbuşti de Rosa canina (măces) (foto nr.2 şi 3).
Soclul
Soclul bisericii, confecţionat din zidărie uscată de piatră, nu mai este vizibil pe nici o latură. Creşterea nivelului solului din jur, prin depunerile rezultate din vegetaţia moartă şi praful adus de vânt, au acoperit complet soclul. Acesta va putea fi pus în evidenţă în zonele de sondaj, pentru studiul geo.
Este neecsară refacerea soclului, din zidărie uscată, conform celui original.
Grinzile talpă
Grinzile talpă au fost confecţuionate din lemn de stejar (Quercus sp.) şi în prezent se află la nivelul solui sau parţial acoperite de acesta.
Grinda talpă pe latura de nord este situată la nivelul solului şi parţial acoperită cu pământ (foto nr.4 şi 5). Lemnul este degradat la partea inferioară şi la capătul de vest, la îmbinarea cu grinda de pe acesată latură, de un atac fungic, combinat cu atac de insecte xilofage, produs de specia Xestobium rufovillosum (foto nr.6).
Grindatalpă pe latura de sud este parţial acoperită de pământul de umplutură din pridvor, dar fiind protejată de intemperii, nu prezintă atac biologic (foto nr.7).
Grinda talpă a pridvorului, care este o adăugire ulterioară, este degradată de atac combinat de fungi şi insecte xilofage, produs de specia Xestobium rufovillosum (foto nr.8 şi 9).
Necesită înlocuire.
Grinda talpă pe latura de vest, este degradată şi cu capătul spre nord pierdut, ca urmare a unui atac combinat de fungi şi insecte xilofage, produs de specia Xestobium rufovillosum (foto nr.10). Necesită înlocuire.
Grinzile talpă ale altarului sunt situate la nivelul solului şi cele de pe laturile de est şi sud-est sunt degradate la jumătatea inferioară, de atacul combinat de fungi şi insecte xilofage, produs de specia Xestobium rufovillosum (foto nr.11).
Necesită înlocuire.
Grinda talpă transversală, dintre naos şi altar, la partea inferioară şi capătul de nord, este degradată de acelaşi atac conmbinat de fungi şi insecte xilofage (foto nr.13).
Necesită înlocuire.
Pereţii
Pereţii bisericii au fost confecţionaţi din lemn răşinos, Picea abies (molid) şi Abies alba (brad).
La zonele marginale ale grizilor se observă orificii neregulate. Acestea au fost făcute de ciocănitori pentru extragerea larvelor de insecte xilofage, din specia Hylotrupes bajulus (foto nr.14 şi 15).
În prezent atacul de insecte nu mai este activ.
Unul dintre stâlpii pridvorului prezintă, de asemenea, orificii neregulate făcute de ciocănitori (foto nr.16). Necesită completare.
Scândurile de la parapetul pridvorului sunt degradate la bază de atacul de fungi produs de specia Coniophora puteana, combinat cu atacul de insecte xilofage produs de Anobium sp. (foto nr.17). Pe porţiunile umbrite, pe suprafaţa lemnului, s-au dezvoltat colonii de alge, licheni şi muşchi (foto nr.18).
Scândurile necesită înlocuire.
Ancadramentul uşii de acces, pe latura de sud, a fost confecţionat din lemn de stejar (Quercus sp.) şi menţine în stare bună de conservare (foto nr.19). Cadrul metalic care a fost montat pe el, pentru susţinerea gratiilor necesită îndepărtare urgentă.
Învelitoarea
Învelitoarea a fost confecţionată din şindrilă de molid, îmbinată în lambă şi uluc.
Majoritatea pieselor prezintă degradări fizico-mecanice (crăpăruri, fisuri, torsionări), degradrări biologice (putregai brun ) şi pe latura de nord sunt numeroase colonii de alge licheni şi muşchi (foto nr.20 şi 21).
Învelitoarea necesită înlocuire.
INSPECTIA INTERIOARĂ
Pronaos
Peretele pe latura de nord, în zona centrală, este umezit şi degradat de atac fungic pe cca.0,50 mp, sub formă de putregai brun (foto nr.22).
Grinzile în zona de atac necesită secţionare şi completare.
Grinda talpă a bolţii, pe latura de nord, este umezită pe mai multe porţiuni. În dreptul peretelui despărţitor de naos şi a arcului corespunzător, grinda este degradată în profunzime, pe cca.1m lungime, de atac fungic care a produs un putregai brun prismatic în interiorul grinzii (foto nr.23 şi 24).
Grinda necesită înlocuire.
Peretele despărţitor dintre pronaos şi naos, pe latura spre nord, prezintă urme de infiltraţii de ape pluviale (foto nr.25). Capetele celor trei grinzi din partea superioară şi o porţiune din zona centrală au fost degradate de atac fungic şi legătura cu peretele este compromisă. A fost efectuată o internvenţie inadecvată, prin introducere a doi tiranţi metalici, care leagă cei doi pereţi, de nord şi sud (foto nr.26).
Grinzile necesită înlocuire.
Arcul bolţii din lemn foios (posibil ulm), pe latura de nord, în partea inferioară şi scândurile din jur, prezintă urme de infiltraţii de ape pluviale (foto nr.23 şi 24).
Timpanul bolţii pe latura de vest şi scândurile din zona centrală a bolţii prezintă infiltraţii de ape pluviale pe suprafeţe extinse (foto nr.27).
Infiltraţiile provin de la învelitoarea degradată.
Naos
La peretele de sud, grinzile din treimea superioară şi capetele consolei prezintă infiltraţii de ape pluviale pe suprafeţe extinse. Ultima grindă a peretelui, pe cca. 1m de la consolă, spre vest, este degradată de atac fungic (foto nr.28 şi 29).
Grinda necesită consolidare sau secţionare şi completare.
La peretele de nord, grinzile din treimea superioară şi capetele consolei prezintă infiltraţii de ape pluviale pe suprafeţe extinse. Capetele grinzilor de la console sunt degradate de atac fungic şi deplasate din poziţia iniţială (foto nr.30).
Grinzile consolei necesită înlocuire.
Grinda talpă a bolţii, pe latura de nord, este umezită pe mai multe porţiuni şi degradată în profunzime de atac fungic, sub formă de putregai brun prismatic, în interiorul grinzii (foto nr.23 şi 24).
Grinda necesită înlocuire.
Bolta peste naos, în zona centrală, prezintă infiltraţii de ape pluviale (foto nr.31), iar o parte din scândurile de la bază prezintă urme de infiltraţii şi atac fungic (foto nr.32).
Scândurile cu atac fungic neecsită înlocuire.
Iconostasul
Pe toată suprafaţa timpanului sunt vizibile urme de infiltraţii de ape pluviale care au spălat startul de culoare pe cca. 20 % din suprafaţă (foto nr.33).
Pe zonele laterale ale timpanului sunt vizibile şi pierderi ale straturilor picturale şi desprinderi parţiale (foto nr. 34 si 35). În dreptul pânzelor interstiţiale se observă crăpăruri, fisuri şi desprinderi ale straturilor picturale.
Este necesară efectuarea unor lucrări de preconsolidare a picturii, înainte de începerea intervenţiilor de restaurare a construcţiei.
Altarul
Peretele de nord şi cel de nord-est, la zona de îmbinare, arcul bolţii şi zona limitrofă, prezintă infiltraţii de ape pluviale şi un atac fungic incipient (foto nr.36).
Peretele de sud şi cel de sud-est, la zona de îmbinare, prezintă infiltraţii de ape pluviale şi un atac fungic incipient (foto nr.37).
Arcele bolţii sunt desfăcute din îmbinare în zona centrală şi toată bolta este deformată Scândurile bolţii şi timpanul prezintă infiltraţii de ape pluviale (foto nr. 38).
Arcele necesită completare şi consulidare şi scândurile înlocuire parţială.
La nivelul pereţilor pictura prezintă halouri şi pete de la infiltraţiile de ape pluviale, pierderi ale straturilor picturale, dar pe suprafeţe restrănse (foto nr.39). În dreptul pânzelor interstiţiale se observă crăpăruri, fisuri şi desprinderi ale straturilor picturale (foto nr.40).
Este necesară efectuarea unor lucrări de preconsolidare a picturii, înainte de începerea intervenţiilor de restaurare a construcţiei.
CONCLUZII
Biserica de lemn prezintă probleme complexe de structură şi necesită intervenţii urgente de restaurare.
Este necesară refacerea soclului din piatră, înlocuirea parţială a grinzilor talpă, grinzilor superioare la peretele despărţitor dintre naos şi altar, a grinzii talpă a bolţii de pe latura nord, şi a învelitorii.
Noi am propus elementele care necesită intervenţii din punct de vedere biologic, dar proiectantul şi constructorul vor lua hotărârile decisive, cumulând rezultatele tuturor studiilor.
Propunem ca pentru prelungirea rezistenţei în timp, şindrila nouă să fie confecţionată tradiţional şi să fie tratată înainte de batere, fie prin procedeul de vid-presiune la o staţie specializată cu soluţie de Tanalith E produs de Arch Timber Protection. Pentru detalii pot fi accesate site-urile: WWW.archtp.com sau www.tanalith-e.com
În prezent instalaţia de vid presiune cea mai apropiată este la Braşov şi costul unui metru cub de material lemnos, tratat pentru categoria a 3 de risc ( utilizat în mediul exterior, expus razelor solare şi ploi dar care nu intră în contact cu solul) este de 50 E. Şiţa va fi introdusă la tratament după ce este prelucrată în faza finală (horjită) înainte de batere.
Tratamentul modifică culoarea lemnului într-o nuanţă de vernil care seamănă cu o patină naturală. Şiţa netratată îşi modifică culoarea în câteva luni, tot în verde, datorită colonizării produse de algele verzi.
Din lipsa de fonduri se poate opta pentru tratamente prin imersare care sunt mai puţin eficiente. În acest caz se poate utiliza soluţia fungicidă de Biocomplex, produsă de Wolman GmbH şi comercializat de Anticimex Sighişoara. Soluţia este incoloră, nu conţine ioni de bor, se fixează în fibra lemnului şi este recomandată pentru protecţia lemnului expus în exterior. Soluţia se aplicată prin imersare timp de 48 de ore.
Lemnul vechi sănătos şi uscat care rămâne în operă nu necesită tratament cu soluţii insecto-fungicide.
Pe parcursul lucrărilor de restaurare putem acorda asistenţă tehnică pe probleme de tratamente chimice preventive şi curative.
12. 07. 2013
Întocmit:
Expert biolog dr. Livia Bucşa
Restaurator Zsolt Mathe
Biserica de lemn din comuna Pănet, Jud. Mureş, cu hramul “Sfinţii Arhangheli Mihail şi Gavril”, este monument istoric, datat din prima jumătate a secolului XVIII şi înscrisă la poziţia nr. 629, cod nr.MS-I-aA-15746.
Biserica este o construcţie cu plan dreptunghiular, cu absida poligonală (cu cinci laturi) decroşată, iar turnul clopotniţă este separate şi aşezat pe latura de sud, în dreptul absidei (foto nr.1).
Vegetaţia din jurulul bisericii
Pe laturile de sud şi est au crescut mai mulţi puieţi şi arbori tineri de Robinia psedacacia (salcâm), care sunt considerate specii invazive şi este necesară îndepărtarea lor. De asemenea, pe latura de sud, în zona pridvorului, s-ua dezvoltat arbuşti de Rosa canina (măces) (foto nr.2 şi 3).
Soclul
Soclul bisericii, confecţionat din zidărie uscată de piatră, nu mai este vizibil pe nici o latură. Creşterea nivelului solului din jur, prin depunerile rezultate din vegetaţia moartă şi praful adus de vânt, au acoperit complet soclul. Acesta va putea fi pus în evidenţă în zonele de sondaj, pentru studiul geo.
Este neecsară refacerea soclului, din zidărie uscată, conform celui original.
Grinzile talpă
Grinzile talpă au fost confecţuionate din lemn de stejar (Quercus sp.) şi în prezent se află la nivelul solui sau parţial acoperite de acesta.
Grinda talpă pe latura de nord este situată la nivelul solului şi parţial acoperită cu pământ (foto nr.4 şi 5). Lemnul este degradat la partea inferioară şi la capătul de vest, la îmbinarea cu grinda de pe acesată latură, de un atac fungic, combinat cu atac de insecte xilofage, produs de specia Xestobium rufovillosum (foto nr.6).
Grindatalpă pe latura de sud este parţial acoperită de pământul de umplutură din pridvor, dar fiind protejată de intemperii, nu prezintă atac biologic (foto nr.7).
Grinda talpă a pridvorului, care este o adăugire ulterioară, este degradată de atac combinat de fungi şi insecte xilofage, produs de specia Xestobium rufovillosum (foto nr.8 şi 9).
Necesită înlocuire.
Grinda talpă pe latura de vest, este degradată şi cu capătul spre nord pierdut, ca urmare a unui atac combinat de fungi şi insecte xilofage, produs de specia Xestobium rufovillosum (foto nr.10). Necesită înlocuire.
Grinzile talpă ale altarului sunt situate la nivelul solului şi cele de pe laturile de est şi sud-est sunt degradate la jumătatea inferioară, de atacul combinat de fungi şi insecte xilofage, produs de specia Xestobium rufovillosum (foto nr.11).
Necesită înlocuire.
Grinda talpă transversală, dintre naos şi altar, la partea inferioară şi capătul de nord, este degradată de acelaşi atac conmbinat de fungi şi insecte xilofage (foto nr.13).
Necesită înlocuire.
Pereţii
Pereţii bisericii au fost confecţionaţi din lemn răşinos, Picea abies (molid) şi Abies alba (brad).
La zonele marginale ale grizilor se observă orificii neregulate. Acestea au fost făcute de ciocănitori pentru extragerea larvelor de insecte xilofage, din specia Hylotrupes bajulus (foto nr.14 şi 15).
În prezent atacul de insecte nu mai este activ.
Unul dintre stâlpii pridvorului prezintă, de asemenea, orificii neregulate făcute de ciocănitori (foto nr.16). Necesită completare.
Scândurile de la parapetul pridvorului sunt degradate la bază de atacul de fungi produs de specia Coniophora puteana, combinat cu atacul de insecte xilofage produs de Anobium sp. (foto nr.17). Pe porţiunile umbrite, pe suprafaţa lemnului, s-au dezvoltat colonii de alge, licheni şi muşchi (foto nr.18).
Scândurile necesită înlocuire.
Ancadramentul uşii de acces, pe latura de sud, a fost confecţionat din lemn de stejar (Quercus sp.) şi menţine în stare bună de conservare (foto nr.19). Cadrul metalic care a fost montat pe el, pentru susţinerea gratiilor necesită îndepărtare urgentă.
Învelitoarea
Învelitoarea a fost confecţionată din şindrilă de molid, îmbinată în lambă şi uluc.
Majoritatea pieselor prezintă degradări fizico-mecanice (crăpăruri, fisuri, torsionări), degradrări biologice (putregai brun ) şi pe latura de nord sunt numeroase colonii de alge licheni şi muşchi (foto nr.20 şi 21).
Învelitoarea necesită înlocuire.
INSPECTIA INTERIOARĂ
Pronaos
Peretele pe latura de nord, în zona centrală, este umezit şi degradat de atac fungic pe cca.0,50 mp, sub formă de putregai brun (foto nr.22).
Grinzile în zona de atac necesită secţionare şi completare.
Grinda talpă a bolţii, pe latura de nord, este umezită pe mai multe porţiuni. În dreptul peretelui despărţitor de naos şi a arcului corespunzător, grinda este degradată în profunzime, pe cca.1m lungime, de atac fungic care a produs un putregai brun prismatic în interiorul grinzii (foto nr.23 şi 24).
Grinda necesită înlocuire.
Peretele despărţitor dintre pronaos şi naos, pe latura spre nord, prezintă urme de infiltraţii de ape pluviale (foto nr.25). Capetele celor trei grinzi din partea superioară şi o porţiune din zona centrală au fost degradate de atac fungic şi legătura cu peretele este compromisă. A fost efectuată o internvenţie inadecvată, prin introducere a doi tiranţi metalici, care leagă cei doi pereţi, de nord şi sud (foto nr.26).
Grinzile necesită înlocuire.
Arcul bolţii din lemn foios (posibil ulm), pe latura de nord, în partea inferioară şi scândurile din jur, prezintă urme de infiltraţii de ape pluviale (foto nr.23 şi 24).
Timpanul bolţii pe latura de vest şi scândurile din zona centrală a bolţii prezintă infiltraţii de ape pluviale pe suprafeţe extinse (foto nr.27).
Infiltraţiile provin de la învelitoarea degradată.
Naos
La peretele de sud, grinzile din treimea superioară şi capetele consolei prezintă infiltraţii de ape pluviale pe suprafeţe extinse. Ultima grindă a peretelui, pe cca. 1m de la consolă, spre vest, este degradată de atac fungic (foto nr.28 şi 29).
Grinda necesită consolidare sau secţionare şi completare.
La peretele de nord, grinzile din treimea superioară şi capetele consolei prezintă infiltraţii de ape pluviale pe suprafeţe extinse. Capetele grinzilor de la console sunt degradate de atac fungic şi deplasate din poziţia iniţială (foto nr.30).
Grinzile consolei necesită înlocuire.
Grinda talpă a bolţii, pe latura de nord, este umezită pe mai multe porţiuni şi degradată în profunzime de atac fungic, sub formă de putregai brun prismatic, în interiorul grinzii (foto nr.23 şi 24).
Grinda necesită înlocuire.
Bolta peste naos, în zona centrală, prezintă infiltraţii de ape pluviale (foto nr.31), iar o parte din scândurile de la bază prezintă urme de infiltraţii şi atac fungic (foto nr.32).
Scândurile cu atac fungic neecsită înlocuire.
Iconostasul
Pe toată suprafaţa timpanului sunt vizibile urme de infiltraţii de ape pluviale care au spălat startul de culoare pe cca. 20 % din suprafaţă (foto nr.33).
Pe zonele laterale ale timpanului sunt vizibile şi pierderi ale straturilor picturale şi desprinderi parţiale (foto nr. 34 si 35). În dreptul pânzelor interstiţiale se observă crăpăruri, fisuri şi desprinderi ale straturilor picturale.
Este necesară efectuarea unor lucrări de preconsolidare a picturii, înainte de începerea intervenţiilor de restaurare a construcţiei.
Altarul
Peretele de nord şi cel de nord-est, la zona de îmbinare, arcul bolţii şi zona limitrofă, prezintă infiltraţii de ape pluviale şi un atac fungic incipient (foto nr.36).
Peretele de sud şi cel de sud-est, la zona de îmbinare, prezintă infiltraţii de ape pluviale şi un atac fungic incipient (foto nr.37).
Arcele bolţii sunt desfăcute din îmbinare în zona centrală şi toată bolta este deformată Scândurile bolţii şi timpanul prezintă infiltraţii de ape pluviale (foto nr. 38).
Arcele necesită completare şi consulidare şi scândurile înlocuire parţială.
La nivelul pereţilor pictura prezintă halouri şi pete de la infiltraţiile de ape pluviale, pierderi ale straturilor picturale, dar pe suprafeţe restrănse (foto nr.39). În dreptul pânzelor interstiţiale se observă crăpăruri, fisuri şi desprinderi ale straturilor picturale (foto nr.40).
Este necesară efectuarea unor lucrări de preconsolidare a picturii, înainte de începerea intervenţiilor de restaurare a construcţiei.
CONCLUZII
Biserica de lemn prezintă probleme complexe de structură şi necesită intervenţii urgente de restaurare.
Este necesară refacerea soclului din piatră, înlocuirea parţială a grinzilor talpă, grinzilor superioare la peretele despărţitor dintre naos şi altar, a grinzii talpă a bolţii de pe latura nord, şi a învelitorii.
Noi am propus elementele care necesită intervenţii din punct de vedere biologic, dar proiectantul şi constructorul vor lua hotărârile decisive, cumulând rezultatele tuturor studiilor.
Propunem ca pentru prelungirea rezistenţei în timp, şindrila nouă să fie confecţionată tradiţional şi să fie tratată înainte de batere, fie prin procedeul de vid-presiune la o staţie specializată cu soluţie de Tanalith E produs de Arch Timber Protection. Pentru detalii pot fi accesate site-urile: WWW.archtp.com sau www.tanalith-e.com
În prezent instalaţia de vid presiune cea mai apropiată este la Braşov şi costul unui metru cub de material lemnos, tratat pentru categoria a 3 de risc ( utilizat în mediul exterior, expus razelor solare şi ploi dar care nu intră în contact cu solul) este de 50 E. Şiţa va fi introdusă la tratament după ce este prelucrată în faza finală (horjită) înainte de batere.
Tratamentul modifică culoarea lemnului într-o nuanţă de vernil care seamănă cu o patină naturală. Şiţa netratată îşi modifică culoarea în câteva luni, tot în verde, datorită colonizării produse de algele verzi.
Din lipsa de fonduri se poate opta pentru tratamente prin imersare care sunt mai puţin eficiente. În acest caz se poate utiliza soluţia fungicidă de Biocomplex, produsă de Wolman GmbH şi comercializat de Anticimex Sighişoara. Soluţia este incoloră, nu conţine ioni de bor, se fixează în fibra lemnului şi este recomandată pentru protecţia lemnului expus în exterior. Soluţia se aplicată prin imersare timp de 48 de ore.
Lemnul vechi sănătos şi uscat care rămâne în operă nu necesită tratament cu soluţii insecto-fungicide.
Pe parcursul lucrărilor de restaurare putem acorda asistenţă tehnică pe probleme de tratamente chimice preventive şi curative.
12. 07. 2013
Întocmit:
Expert biolog dr. Livia Bucşa
Restaurator Zsolt Mathe